Aproape nouă luni a durat amenajarea mansardei din Paris, refăcută complet de arhitecta Camille de Rafélis. Nu a fost vorba de o simplă zugrăveală și de alegerea pieselor decorative potrivite, ci de recompartimentarea locuinței pe de-a-ntregul, căci, de ce să nu recunoaștem, în varianta originală, spațiul oferea un grad minim de confort. Principala problemă a fost legată de modul în care erau dispuse încăperile, așa că tot proiectul a început cu regândirea fiecărui colțișor al mansardei. Cele trei camere au devenit două, prin eliminarea mai multor pereți. Soluțiile găsite de arhitectă au transformat radical felul în care arată interiorul, iar după primele intervenții, locuința a început să-și dezvăluie adevăratul potențial.
Mansarda are o suprafață de 29 de mp, cam cât are o garsonieră obișnuită de la noi. Pentru a face ca spațiul să pară mai mare decât e de fapt, Camille de Rafélis a recurs la câteva trucuri. În primul rând, a zugrăvit în alb majoritatea pereților casei. Holul reprezintă singura excepție, zona fiind colorată într-un verde pastel de toată frumusețea. În rest, ușile interioare și piesele mari de mobilier au fost alese în aceeași nuanță de alb imaculat. Este un detaliu care ajută mult pentru că toate aceste elemente sunt, practic, camuflate în decor, făcând ca spațiul să pară compact și aerisit.
Optimizarea fiecărui centimetru în parte al locuinței a fost principala dorință a proprietarilor. De altfel, și arhitecta crede cu tărie că-n apartamentele mici, spațiile trebuie să îndeplinească mai multe funcțiuni. Piesele de mobilier folosite în amenajare ar trebui, spune Camille de Rafélis, să fie selectate după același criteriu.
Din punct de vedere al compartimentării, mansarda a fost regândită total. Cele trei camere au devenit două: un open space alcătuit din bucătărie și living și o mică zonă de dormit, separată de sufragerie printr-un perete de sticlă. Amenajarea este una minimală, cu piese care să asigure maximum de confort, dar care să nu pară greoaie în contextul dat. Un accent deosebit a fost pus pe soluțiile de depozitare, mai ales că pereții înclinați au limitat considerabil opțiunile. Corpurile au fost făcute pe comandă, în marea lor majoritate, și ajung să se confunde, în multe cazuri, cu zidurile locuinței, atât prin cromatica folosită, cât și prin aspectul lor compact. În bucătărie, de exemplu, dulapul principal pare, mai degrabă, un stâlp de susținere. De altfel, în toată locuința, corpurile sunt atât bine mascate, încât îți trebuie un simț de observație deosebit pentru a le repera.
Și în dormitor, soluțiile de depozitare au fost gândite în amănunt. Dulapurile înalte până în tavan au aceeași culoare de verde pastelat pe care o regăsim și în holul de la intrare. Tăblia patului este confecționată din același material, detaliu care cântărește mult în imaginea de ansamblu. În ciuda suprafeței modeste a încăperii, s-a găsit loc chiar și pentru câteva rafturi folosite pe post de mini-bibliotecă.
Arhitecta Camille de Rafélis recunoaște că a avut ceva emoții în privința luminii naturale de care beneficiază mansarda, dar, spune ea, după reconfigurarea încăperilor și-a dat seama că locul are un potențial imens. Ferestrele din acoperiș asigură tot necesarul de lumină, iar peretele de sticlă dintre dormitor și open space face ca spațiul să pară neașteptat de aerisit.
În living, amenajarea a pornit de la covorul shaggy cu model geometric. Accentele de culoare sunt cele care au determinat alegerea obiectelor decorative: pernuțe, vaze, ilustrații înrămate ș.a.m.d. Scaunele și fotoliile împletite, precum și abajurul corpului central de iluminat sunt elemente menite să adauge căldură interiorului. În contrast, regăsim piese metalice care completează un decor urban – măsuțele de casfea, consola, rafturile de pe perete.
Proiectul a fost gata în patru luni de zile, iar investiția totală a ajuns undeva la 45.000 de euro, cu tot cu manoperă. Apartamentul urmează să fie închiriat în regim hotelier.
Cote Maison
No Comments