Loc de evadare lângă București, cu spații destinate petrecerilor restrânse

Cu Ligia am vorbit prima dată în urmă cu vreo patru ani când am avut bucuria să prezint proiectul ei de la Crevedia Mică. Terminase de renovat casa bunicilor, iar procesul i-a plăcut atât de mult încât a decis să îl repete câțiva ani mai târziu cu o gospodărie de peste drum care risca să ajungă în paragină. Nu a pornit din start cu un plan de afaceri, dar în timp a ajuns să vadă potențial în această zonă liniștită, așezată la nici o oră de mers cu mașina de București. A fost încurajată și de prietenii care i-au trecut pragul de nenumărate ori, încântați de frumusețea peisajului din jur. Prima idee a fost  să organizeze aici activități restrânse, pentru adulți, dar și pentru cei mici, culmea, într-o perioadă în care nu exista conceptul de distanțare socială. Anul acesta, mai mult ca oricând, a înțeles că decizia de a investi în proiectul de la Crevedia Mică a fost cel mai bun lucru pe care-l puteau face, ca familie. Și nu mă refer neapărat la partea de business, ci mai ales la liniștea pe care au descoperit-o aici într-o perioadă absolut ciudată precum cea pe care o traversăm astăzi.

Casă bătrânească Crevedia Mică

Casa bătrânească înainte de renovare

”Anul acesta aveam în plan să construim o seră care să poată fi folosită și ca spațiu de evenimente”, povestește Ligia. ”Este un proiect la care mă gândesc de multă vreme și pe care l-am tot amânat, dintr-un motiv sau altul. Aici, în sat, aproape toți oamenii au un solar cu legume în spatele grădinii. Eu visez, însă, la o combinație între sera tradițională și un spațiu boem destinat socializării, cum vedem adesea în nordul Europei. Arhitecta Sonia Raetchi se va ocupa de tot. Deocamdată am amânat lucrările pentru că investiția este una destul de costisitoare și nu aș vrea să fac compromisuri”.

Ligia știe exact cum va arăta, la final, sera de la Crevedia Mică: o structură metalică, cu pereți din sticlă, fundație de cărămidă albă și podea din piatră sau teracotă. Peretele din spate va avea un șemineu, iar mesele vor fi suficient de răsfirate pentru a le permite inivitaților să converseze nestingherit. Peste tot vor fi plante și legume, crescute natural.

Între timp, se ocupă de finalizarea căsuței norvegiene, o anexă gândită ca spațiu alternativ de cazare pentru cei care organizează aici evenimente restrânse. Cabana are o suprafață de 50 de mp pătrați și este compartimentată ca un open space, cu posibilitatea de a adăuga un dormitor la mansardă. Soțul Ligiei s-a ocupat de proiectarea căsuței în Sketch Up, iar partea de execuție a fost asigurată de firma Enipau din Cluj.

Cabană norvegiană Crevedia Mică

Căsuța norvegiană, exterior

Curtea este perfectă pentru petreceri al fresco. 2400 de mp de teren, cu pomi fructiferi umbroși și verdeață cât cuprinde, în sezonul cald. Există și o piscină în care să te răcorești, dar și un observator din lemn precum cele folosite, în trecut, de localnici. Ligia își amintește perfect că în copilărie petrecea ore în șir într-un astfel de ”turn de control”, admirând animalele sălbatice care alergau pe câmp. Nu cred că există loc mai frumos, spune ea, din care să vezi cum se schimbă peisajul, în funcție de anotimp.

Cel mai complicat proiect a fost, însă, renovarea casei bătrânești. Ligia și soțul ei, Mihai, ajutați de câțiva prieteni buni, au muncit un an și jumătate ca să aducă lucrurile în stadiul actual. Fain e că au reușit să salveze o mulțime de elemente originale ale construcției. Ușile și ferestrele au fost recondiționate integral, iar casa a revenit și ca arhitectură la forma inițială. Foștii proprietari zidiseră prispa tradițională pentru a câștiga mai mult spațiu util. Peretele respectiv a fost dărâmat complet, iar ulterior a fost refăcut pridvorul din lemn. În interior, Ligia a insistat pentru obiecte care să se potrivească armonios în conceptul de amenajare care o reprezintă cel mai bine: stilul Wabi-sabi. Culorile neutre, folosite în toată casa, au darul de a deschide vizual încăperile mici, specifice caselor țărănești. La fel și pereții albi care sunt fundalul perfect pentru piese de mobilier din lemn masiv, unele vechi de aproape un secol.

Mobilierul din dormitor are aproape o sută de ani

”M-am bucurat că am putut să recuperez câteva lucruri din casa părintească a tătălui meu, de la Sărata-Monteoru”, povestește Ligia. ”Nu am folosit tot ce am adus de acolo pentru că unele obiecte erau mult prea degradate, dar cu toate astea, ceva, ceva am reușit să salvez. Nu am putut să recondiționăm, din păcate, prispa de lemn. În schimb, am transformat o ușă de interior în masă de bucătărie, proiect care îmi este, în  continuare, tare drag. Și mobilierul din baie a fost refăcut de noi. Mi se pare că se pare că se potrivește foarte bine în spațiul respectiv. Toate piesele folosite în amenajare sunt adunate din diverse locuri și apoi, recondiționate. Nu sunt perfecte, dar nici nu am căutat asta, în mod deosebit. Apreciez de o mie de ori mai mult un obiect făcut artizanal decât o piesă produsă în milioane de exemplare. Probabil de aceea mă și regăsesc atât de bine în filozofia Wabi-sabi. Este un concept care promovează ideea de a accepta viața cu toate suișurile și coborâșurile sale, de a aprecia frumusețea imperfecțiunii, de a te conecta în mod real cu lucrurile din jurul tău. Interioarele Wabi-sabi nu au simetria aceea specifică nordicilor. Au, în schimb, căldură, forme organice, culori neutre și multe materiale naturale: lemn, piatră, metal neprelucrat. Asta am încercat să integrez și eu în amenajarea interiorului”.

bucătărie rustică Crevedia Mică

Ligia glumește că s-a specializat în recondiționarea lemnului după toate renovările din ultimii ani. Multe lucruri le-a descoperit experimentând pe cont propriu sau documentând zeci de surse pe internet.

baie Crevedia Mică

Dar și călătoriile prin țară au ajutat-o să acumuleze cunoștințe pe care nu ar fi avut cum să le dobândească altfel. De exemplu, la Muzeul Satului din Bucovina a aflat că baițul folosit pentru vopsirea lemnului este obținut dintr-un amestec de petrosin și smoală, proporțiile fiind cele care determină intensitatea culorii. Este un procedeu pe care l-a testat apoi cu succes la Crevedia. Căsuța tradițională nu va fi închiriată. În schimb, va fi folosită ca locație pentru diverse ședințe foto.

”Casa are în jur de 80 de ani”, spune Ligia. ”Este o construcție tipică zonei, din paiantă și lemn de salcâm. Are toate utilitățile necesare unui trai modern: încălzire cu centrală electrică, boiler pentru apă caldă și hidrofor. Am reușit să integrăm o baie și o bucătărie care nu existau în trecut. În rest, avem un dormitor, în dreapta, cum intri în casă și un mic living, în partea stângă. Acoperișul este din șindrilă bituminoasă. Inițial, am cerut oferte pentru țiglă ceramică, dar meseriașii ne-au spus că este mult prea grea pentru structura casei”, explică Ligia.

casă tradițională Crevedia Mică

Casa bătrânească după renovare

Detaliu prispă

curte Crevedia Mică

Sunt convinsă că locuri precum cel de la Crevedia Mică vor fi la mare căutare anul viitor. E puțin probabil să revenim la normal în câteva luni, oricât de optimiști am fi. Cred că astfel de zone se vor menține în lista preferințelor pentru mulți dintre noi, pentru că ai posibilitatea să evadezi din oraș, fără să faci compromisuri în privința sănătății tale. Îți recomand să dai un follow pe Instagram  ca să rămâi la curent cu  toate noutățile, dar și să vezi  cum evoluează întregul proiect.

Previous Post

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply

Share