Sunt ani de zile de când arhitecta Ileana Mavrodin promovează beneficiile arhitecturii verzi în România, învățându-i pe oameni că o casă nu se rezumă doar la spațiul în care trăiești. Cu atât mai mult când îți asumi misiunea de a o construi singur, de la zero, punând, acolo, între ziduri tot sufletul și toate principiile care îți ghidează existența. Nu e nici un fel de exagerare la mijloc. Arhitectura verde înseamnă, mai presus de orice, respect și dragoste pentru natură, nevoia de simplitate și de reîntoarcere la lucrurile care contează cu adevărat. Cel puțin asta a fost ideea de la care a pornit povestea căsuței de lut de la Sasca Română, construită de Ileana Mavrodin acum câțiva ani, o căsuță care a scris istorie în mediul online, fiind considerată un reper pentru arhitectura organică în întreaga lume. A fost un concept cu care mulți au rezonat și care a deschis calea către un mod diferit de a construi și de a locui într-o casă. În România, interesul pentru locuințele verzi a crescut simțitor de la un an la altul, dar subiectul este în continuare insuficient dezbătut.
Foto: Iosif Miclaus
Căsuța de lut de la Sasca Română
”Există încă multe prejudecăți când vine vorba de arhitectura ecologică”, e de părere Ileana Mavrodin. ”Cei mai reticenți sunt oamenii în vârstă care asociază casele din lut cu praful și sărăcia. De obicei, e supărare mare în familie când tinerii optează pentru o astfel de locuință. Părinții se gândesc că ei au plecat de la sat și nu înțeleg de ce copiii lor ar vrea să se întoarcă acolo. Este o mentalitate pe care încerc să o schimb. O casă ecologică nu este neapărat una ieftină. Este poate avantajos să lucrezi singur, dar atunci când ai echipe de muncitori, costurile automat vor crește. Uitați-vă, de exemplu, la Castelul de lut Valea Zânelor din Porumbacu. Acolo vorbim deja de un proiect cu o nișă foarte clară, și cu un buget pe măsură. Poți aduce lutul și în zona locuințelor de lux, de ce nu”.
Căsuța de lut de la Sasca Română – interior
La vară, arhitecta va relua workshop-urile tematice de la Sasca Română. În sezonul cald, căsuța de turtă dulce, cum este alintată adesea de cei care i-au trecut pragul, devine principala atracție turistică a zonei. Sute de curioși se adună aici să învețe cum se construiește, pas cu pas, o casă din lut. Dacă la început, cei mai mulți cursanți erau tineri IT-iști, în ultimii ani au început să vină în tabere și doctori, contabili sau chiar ofițeri din poliție.
”Sunt mulți români plecați în străinătate care visează să se întoarcă, aici, la pensie. Mulți își doresc să construiască singuri casa, cât mai departe de agitație și zgomot. În primii ani, 95% dintre cei care s-au înscris în tabără lucrau la birou, în fața calculatorului. Este un mediu care te izolează. Și eu am făcut asta în Canada, ani de zile, așa că înțeleg foarte bine nevoia de a evada. În timpul workshop-urilor, cursanții au posibilitatea să învețe ceva nou, dar, totodată, interacționează cu oameni care au prinicipii de viață asemănătoare. Se leagă prietenii care evoluează și în afara workshop-urilor. Pentru mine, e o mare bucurie să pot găzdui aceste tabere ”, spune arhitecta.
Fiecare casă naturală își cere propria tehnică de construcție în funcție de zona în care se află. Este primul lucru pe care îl învață cursanții în timpul workshop-urilor susținute de Ileana Mavrodin. Casele din lut se pretează în regiunile cu argilă. E nefiresc să aduci materie primă din altă parte. Toată ideea arhitecturii ecologice pornește de la principiul respectării mediului înconjurător, spune arhitecta. Partea bună e că ai la dispoziție foarte multe variante de a construi natural, fie că optezi pentru cob, baloți de paie, cânepă sau chirpici.
”Ca proprietăți, toate casele ecologice oferă avantaje – calitatea aerului din interior, reglarea umidității, temperatura potrivită în funcție de anotimp, dar, bineînțeles, există și diferențe. Mie îmi place cobul pentru îți dă posibilitatea să creezi forme unice, ai mai multă libertate de expresie. Partea cu adevărat importantă, însă, la o casă naturală este implicarea proprietarului. E un sentiment nemaipomenit să știi că ai făcut cu mâna ta spațiul în care locuiești”.
Din păcate, arhitectura ecologică este privită, în continuare, de către breaslă drept o excentricitate. În ciuda interesului crescut din partea publicului, nu există prea mulți specialiști care să acopere nișa. Subiectul nu este aprofundat nici în scolile de profil. Există, totuși, semne de schimbare. Anul trecut, Ileana Mavrodin a primit o diplomă de excelență în domeniul Regenerării Urbane/Rurale prin inițiative independente, pentru activitatea sa de reintroducere a tehnologiilor tradiționale utilizând resurse sustenabile culturale străvechi în construcția sau reconstrucția caselor din satele românești.
Workshop-urile de la Sasca Română vor avea loc în vară, în lunile iulie și august. Îți las mai jos toate datele și condițiile de participare. Deja au început înscrierile, așa că poți să te programezi dacă ai în plan să înveți tainele construcțiilor ecologice. Pe pagina de Facebook/IleanaMavrodin găsești toate detaliile de care ai nevoie.
Foto: Iosif Miclaus
No Comments