În vizită la Habarnam, atelierul în care obiectele vechi capătă cele mai neobișnuite forme și întrebuințări

Recunosc, primul lucru care mi-a atras atenția la Atelierul lui Habarnam a fost denumirea năstrușnică. Apoi, cercetând mai atent portofoliul, mi-am dat seama că numele i se potrivește perfect. De ce? Pentru că fiecare piesă meșterită aici este rezultatul creativității, iar reinterpretarea obiectelor e făcută atât de ingenios că te lasă, de multe ori, fără cuvinte. Poate ți se pare exagerată exprimarea, însă dacă ai curiozitatea să arunci un ochi pe pagina de Facebook a atelierului, o să-mi dai dreptate. Acum fii sincer, de câte ori vezi instrumente muzicale transformate în corpuri de iluminat sau mașini de scris pe post de ghivece de flori?

Ei bine, domnul Habarnam (o să-l numim așa, pentru a păstra misterul 🙂 ) a fost atras de reciclarea creativă înainte ca DIY-ul să fie o modă cu denumire sofisticată. Pasiunea de a meșteri a căpătat-o de la bunicul său, om descurcăreț și priceput la toate. Dacă pentru unii, relaxarea vine la o partidă de fotbal sau de pescuit, pentru dl. Habarnam deconectarea totală este în atelier, unde are prilejul să experimenteze toate ideile trăsnite, găsite pe internet. Rar face obiecte pentru vânzare, pentru că știe câtă muncă presupune crearea fiecărui produs în parte. Oamenii nu prea apreciază adevărata valoare a acestor obiecte, spune el. Nu e vorba doar de prețul materialului, ci și de manoperă, creativitate și timp investit în căutarea obiectelor care capătă identitate nouă.

”Îmi place să meșteresc încă din vremea când acest lucru nu avea o denumire “fancy” ca DIY. Nu am descoperit eu această aplecare, ci m-a descoperit ea pe mine. Mai bine zis, mi-a fost insuflată de bunicul meu care era un descurcăreț și un meșter priceput la toate așa cum trebuia să fii în vremea comunismului când nu te puteai baza pe faptul că o să găsești cele de trebuință în magazin sau online, așa cum se întâmplă astăzi. Practic, orice era nevoie prin gospodărie, bunicul meu inventa pe loc o soluție și, de obicei, îl asistam la toate acestea, fascinat de faptul că poate rezolva orice problemă cu ceea ce avea la îndemână”, mărturisește dl. Habarnam.

Primul său proiect a fost o căsuță de păsări, construită din niște resturi de scânduri, găsite pe lângă casă. Un prieten îi lăsase în grijă câteva scule electrice de mână și nu a rezistat tentației de a experimenta ceva. De atunci a confecționat sute de obiecte care au atras aprecierea tuturor cunoscuților. Ba chiar și un loc de joacă pentru copii, cu scări, etaj, tobogan, steag și toate nebuniile. Îi place partea de DIY pentru că nu ține cont de reguli și nu urmărește perfecțiunea, cum se întâmplă în cazul obiectelor de serie. Nu îți poate spune nimeni că ceva e greșit, pentru că nu urmărești un tipar standard. Dacă tu ești mulțumit de rezultat, înseamnă că ai făcut ce trebuie.

”Principalul avantaj al lucrurilor meșterite în casă constă în relația pe care o ai cu rezultatul muncii tale”, spune dl. Habarnam. ”Altfel te simti (sau, cel puțin, eu simt asta) când privești un lucru făcut de mâna ta, căruia îi asociezi, automat, și o istorie: cum l-ai facut, de unde ai luat lemnul, cât ai muncit la el, cât de greu a fost, cum te-ai rănit, poate, când l-ai făcut. Ca să nu mai spun că este un lucru original, pe care nu-l regăsești în alte mii de gospodării. N-am nicio relație de genul acesta cu lucrurile gata făcute, cumpărate din comerț pe care, de obicei, plătim sume nejustificat de mari și beneficiem și de o calitate scăzută, parcă atent programată pentru deteriorare și înlocuire în timp”.

Adoră să caute obiecte vechi pe care le cumpără de multe, fără să știe cum le va folosi. E sigur că la un moment dat, își vor găsi utilitatea. De obicei, ia la pas toate târgurile de profil sau caută online piese deosebite: instrumente muzicale vechi, mașini de scris, ceasuri, feronerie, patine, lanțuri, cuie. Tot ce e vechi, bine realizat și rezultatul unui meșteșug din timpuri uitate.

”Lucrez cu lemn vechi folosit de alții la alte lucrări (gen cofraje pentru construcții) sau îmi găsesc bucăți interesante printre resturile care rămân de la alți tâmplari profesioniști. Nu e o chestiune de costuri, ci de preferință. Lemnul “nou” nu-mi spune nimic, pe când cel pe care îl salvez de la foc sau de la aruncatul la gunoi parcă are o poveste de zis, iar deteriorarea produsă de vreme sau de folosirea lui în alte scopuri parcă scoate în valoare anumite calități pe care nu le poți mima prin uleiuri, vopseluri, finisare etc”, adaugă dl. Habarnam.

În general, îi place să confecționeze obiecte decorative, dar care să aibă și utilitate. Cel mai bun instructor i-a fost Youtube-ul. Recunoaște amuzat că la început nu știa să deosebească un burghiu de lemn de unul pentru metal sau să taie drept o scândură. Vrea să învețe cât mai mult, din cât mai multe domenii și să păstreze atelierul la nivel de hobby.

”Nu fac obiecte pentru vânzare sau de serie pentru că nu am un atelier foarte utilat care să îmi permită replicarea lor. În mod normal, trebuie să știi câte ceva despre tâmplărie, vopseluri și lacuri, trebuie să cunoști și un pic de electrice, să știi câteva scule și echipamente de bază pentru prelucrare, poate un pic despre prelucrarea metalului. Toate aceste deprinderi nu le avem, nu ni le predă nimeni. Eu le studiez pe Youtube, nu am meșteri de la care să fur meserie”, spune dl. Habarnam.

”În România, nu aș zice că proiectele DIY sunt un fenomen. Ci, mai degrabă, oamenii redescoperă că pot face unele lucruri cu mâna lor în loc să le cumpere din comerț și că le pot face poate chiar mai bine. Ceea ce, în alte vremuri, era un lucru normal. Oamenii își făceau haine singuri, case, mobilier, obiecte în gospodărie. În timp, industrializarea și consumerismul ne-au făcut să pierdem aceste deprinderi pe care, acum, le redescoperim ca hobby”.

Pe dl. Habarnam îl poți urmări Facebook și pe Instagram. Sper să te inspire creațiile lui. Are un portofoliu plin cu lucrări ingenioase.

 

Previous Post Next Post

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply