Cum arată astăzi casa familiei Ceaușescu din cartierul Primăverii

Nu toată lumea a întâmpinat cu aplauze ideea autorităților de a transforma Palatul Primăverii în obiectiv turistic. Și într-un fel, reacția oamenilor e firească. Deși au trecut aproape trei decenii de la Revoluție, e încă dificil să privești cu detașare un episod atât de lung, de complex și de dureros din trecutul nostru.

Casa familiei Ceaușescu a fost construită la mijlocul  anilor ’60. Inițial, urma să fie folosită ca reședință de protocol de Gheorghe Gheorghiu Dej, lider al Partidului Muncitoresc Român la acea vreme. Vila a devenit ulterior domiciliul principal al Elenei și al lui Nicolae Ceaușescu timp de aproape un sfert de veac.

În perioada comunistă, imobilul a fost cel mai bine păzit din țară și era cunoscut sub denumirea ”Obiectivul P50”. De fapt, întreg cartierul beneficia de măsuri sporite de securitate, zona fiind locuită exclusiv de oameni cu funcții înalte în nomenclatura de stat și de partid.

Proiectat de arhitectul Cezar Lăzărescu, Palatul Primăverii impresionează prin dimensiune și volumetrii. Din afară, e greu să intuiești opulența interiorului. Fiecare colț al casei a fost decorat cu tot ce era mai bun pe piața românească: marmură de Rușchița, covoare de Cisnădie, perdele de Pașcani, candelabre din cristal, realizate la Mediaș sau mobilă din lemn masiv, sculptată cu măiestrie la Arta Mobilei.

Pereții sunt îmbrăcați în tapet de mătase și lambriuri din lemn de nuc. Încă sunt expuse în casa din Primăverii lucrări ale unor pictori români celebri: Octav Băncilă, Nicolae Vermont sau Ștefan Popescu.

Probabil cea mai neașteptată zonă a casei este piscina, cu al său formdabil mozaic realizat de Olga Porumbaru și Florin Pârvulescu.

Nu există fotografii sau filmări cu Palatul Primăverii în perioada comunistă. Primele imagini accesibile publicului larg au fost difuzate de Televiziunea Română în decembrie ’89, când casa dictatorului a fost devastată de revoluționari. După ’90, casa a intrat în administrarea RA APPS, fiind folosită din când în când pentru a găzdui diverse delegații oficiale din țară sau din străinătate.

De-a lungul timpului, autoritățile au căutat soluții ca să reducă cheltuielile de întreținere a casei. Nu vorbim de un imobil oarecare, ci de unul cu peste 170 de încăperi, cramă, cinematograf, piscină interioară și centru spa, plus un teren de aproape 15.000 de mp.

S-au luat în calcul toate variantele, de la închirierea spațiului, până la scoaterea lui la vânzare. Soluția finală a fost aceea de a  transforma Palatul Primăverii în obiectiv turistic. Casa este deschisă publicului începând cu anul 2016.

Bineînțeles, înainte de inaugurarea muzeului, s-au făcut lucrări temeinice de reabilitare. Un exemplu demn de menționat, în acest sens, este pergola din lemn de stejar care se degradase vizibil. O echipă de 12 oameni, coordonată de ebenistul Irinel Gheorghe, s-a ocupat de restaurare. Toate lucrările s-au efectuat la fața locului și au durat câteva luni bune.

Aici principala problemă a fost iedera care acoperise pergola. În timp, lemnul a dezvoltat o ciupercă dificil de tratat. S-au găsit însă soluțiile potrivite de intervenție, iar astăzi structura din lemn impresionează prin detaliile conservate perfect.

Aceeași echipă s-a ocupat și de restaurarea ușilor de acces din spate, degradate la rândul lor de ploi și de vegetație. De asemenea, s-a lucrat la recondiționarea parchetului de la etaj. Vorbim de o pardoseală deosebită, realizată din cinci esențe: mahon, paltin, stejar, arțar și cireș.

Palatul Primăverii se poate vizita de marți până duminică între orele 10:00 – 17:00. Recomandat ar fi să te programezi cu cel puțin o zi înainte pe site-ul lor www.casaceasescu.ro. Un tur standard de 45 de minute în care poți vizita 50 de camere costă 35 de lei, fără reducere. Biletul pentru studenți și pensionari este de 25 de lei. Există și posibilitatea unor tururi private în care ai acces la mult mai mult încăperi din Palatul Primăverii, dar prețul este ceava mai mare: 200 de lei turul.

Fotografii frumoase din interior am găsit pe blogul www.calatoriilasingular.ro. E un site pe care l-am descoperit întâmplător și care îmi place mult.

Pentru lucrări de restaurare, ți-l recomand pe Irinel Gheorghe.  Îl găsești în atelierul său din Șoseaua Prelungirea Giurgiului 235 sau pe internet, la următoarele adrese: www.restaurare-lemn.ro și www.restaurare-mobilă.ro.

Previous Post Next Post

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply