Orice fermă catalană care se respectă are şi o herghelie de cai. Dar, atunci când familia a mai crescut, iar casa principală a devenit prea mică, era nevoie de o a doua reşedinţă. Grajdul a fost transformat într-o superbă locuinţă rustică. “Primele amintiri legate de acest loc le am de la patru ani. Îmi place atmosfera, peisajul…Când m-am căsătorit, am continuat să îmi petrec verile și multe weekend-uri alături de soţul meu în ferma părinților”, povesteşte proprietara.
Când au apărut copiii, un băieţel şi o fetiţă, cei doi soţi şi-au dat seama că era nevoie de mai mult spaţiu. În această idee au transformat grajdul, aflat chiar lângă casă, într-o a doua reședință. Iar copiii pot merge în casa bunicilor, prin grădină, acolo unde spaţiul a fost delimitat cu ajutorul gardurilor vii.
Transformarea grajdului într-o casă luminoasă şi confortabilă nu a fost deloc un lucru uşor. Clădirea era robustă, cu ziduri de piatră şi grinzi de beton. Însă a fost nevoie de multă creativitate pe linie estetică. În primul rând, pentru a atenua senzaţia de prea multă piatră a fost adăugat un mortar de culoare deschisă. Iar pentru a obţine mai multă lumină naturală, în acoperiş a fost montat un luminator. Pe mijlocul celui mai mare perete din casă se află şemineul care face legătura între dinning şi camera de zi. Designul acestuia, minimalist, vine să contracareze pereţii din piatră. Masa și lampa de mari dimensiuni din sala de mese, se armonizează, în schimb, cu încăperile spaţioase.
Ferestrele contribuie atât la estetica arhitecturii exterioare cât şi celei interioare. Pentru a umple încăperile cu lumină naturală, au deschis o fereastră mare în ceea ce avea să fie sufrageria și mai multe mai mici, distribuite în perechi, între contraforturile fațadei.
Tot ferestrele au dat și ritmul zidului lung, care măsoară cam 25 de metri. Apoi, tocăria a fost vopsită în verde olive, o culoare asemănătoare cu pereții, care, la rândul lor, combină griul verzui al cimentului lustruit folosit în băi cu verdele grădinii.
Structura diafană, care lasă să străbată lumina fără a permite să se distingă clar contururile a permis amenajarea unor spaţii deschise în zonele comune, în timp ce dormitoarele, trei la număr, sunt separate prin intermediul unui hol.
Pentru a ilumina aceste interioare, a fost nevoie de corpuri de iluminat, pe care proprietara le-a combinat cu lămpi ce se potrivesc perfect cu mobilierul său catalan.
”Pentru a da căldură și a întări caracterul catalan al casei”, spune cu mândrie proprietara. Perdelele, covoarele cu model, motivele florale de pe veselă și așternuturile amplifică efectul. Cu toate colțurile sale perfecte pentru deconectare, într-unul dintre cele mai bine conservate sate medievale din Catalonia, casa este întotdeauna plină de prieteni.
El Mueble
No Comments