S-a întors în țară după ce și-a finalizat studiile și a făcut un intership de un an în sudul Austriei, fără să aibă exact în minte un traseu profesional pe care să-l urmeze. Studiase ingineria lemnului și design de interior, așa că, firesc, job-ul care i s-ar fi potrivit cel mai bine trebuia să vină din zona aceasta, creativă. Și, cum viața știe mai bine să așeze lucrurile, Adela Chivărean a ajuns, în scurt timp, să colaboreze cu fundația prințului Charles pe proiecte de restaurare a mobilierului săsesc. Și-a deschis propriul atelier în Ghimbav, lângă Brașov și, curând, a ajuns să stăpânească tot procesul de recuperare a pieselor care decorau cândva gospodăriile țărănești din zonă. Se vede ca un fel de doctor al lemnului, de unde și numele proiectului său – The Wood Doctor.
”Am lucrat și două luni la un proiect pentru că, în restaurare, fiecare etapă are durata sa. Este nevoie de răbdare și de multă precizie”, explică Adela. ”Se lucrează din aproape în aproape, cu lupa și cu bisturiul. E un proces destul de migălos și devine chiar mai complicat când avem de-a face cu obiecte asupra cărora s-a mai intervenit. De exemplu, a fost o perioadă când oamenii din zonă își vopseau mobila din casă maro. Era acea vopsea groasă, pe bază de ulei, foarte greu de îndepărtat. Misiunea noastră este să refacem obiectul ca acum 100 de ani, dacă e nevoie, așa că trebuie să îl aducem cât mai aproape de original, eliminând toate intervențiile făcute de-a lungul timpului”.
Refacerea motivelor populare asociate zonei sașilor este, la fel, un procedeu migălos, dar Adela îndrăgește enorm această etapă a restaurării pentru că amintește de vremuri în care oamenii puneau preț și pe frumos, nu doar pe funcționalitatea obiectelor. De când și-a deschis atelierul din Ghimbav, a înțeles că e nevoie de multă răbdare și iscusință pentru decorarea mobilierului, așa cum se făcea odinioară.
Dragostea pentru trecut este o lecție pe care încearcă să o transmită mai departe localnicilor, mulți dintre ei tentați să aducă în zona rurală modele de arhitectură și elemente de modernitate împrumutate din experiența căpătată în afara țării. A participat la multe proiecte de conservare a patrimoniului și crede că mai este mult de muncă pentru a-i convinge pe oameni că lucrurile vechi merită păstrate așa cum au fost.
”Bineînțeles, și în zona Transilvaniei s-a migrat masiv, iar cei care au revenit în satele de baștină au încercat să importe modele și elemente pe care le-au văzut în străinătate”, spune Adela. ”Împreună cu cei de la fundație, încercăm să educăm oamenii și să le explicăm că pot avea confort într-o casă restaurată. Nu este obligatoriu să aducem, peste tot, PVC și fațade acoperite cu polistiren. Chiar și în cazul mobilierului vechi, el poate fi integrat în orice fel de amenajare. Nu trebuie neapărat să adopți stilul tradițional. Poți reinterpreta elemente, aducându-le în prezent”.
Exemplificând, Adela spune că a reușit să îmbine noul și vechiul în amenajarea propriei locuințe, iar rezultatul a fost apreciat de toți cunoscuții, fără excepție. Ba chiar, a primit și primele oferte pe segmentul de design interior. Am văzut deja câteva proiecte pe care le-a făcut în zona Brașovului și mi-au plăcut mult, așa că rămâne să ți le prezint pe blog în perioada următoare. Pe termen lung, Adela are în plan extinderea atelierului și poate chiar atragerea de fonduri europene. Dacă ai nevoie de un restaurator bun sau de un designer extrem de creativ, nu ezita să o contactezi printr-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
No Comments