A renunțat la cariera în multinațională pentru a duce mai departe tradiția covorului oltenesc

De mic copil, a îndrăgit florile colorate pe care bunica sa le împletea cu o știință aproape matematică la războiul de țesut. În zilele lungi de iarnă, femeile din sat se adunau să lucreze împreună, iar din mâinile lor ieșeau minunății de covoare sau carpete, cu simboluri străvechi ce oglindeau viața țăranului român, cu bucuriile și cu greutățile sale. A păstrat multe dintre lucrurile bunicii, chiar dacă timpurile s-au schimbat. Cumva, a simțit că, peste ani, oamenii se vor întoarce la tradiție și a avut dreptate, pentru că iată, în ultima vreme, începem să redescoperim valoarea lucrurilor făcute cu suflet și cu măiestrie de mâna meșteșugarilor.

Această dragoste pentru trecut i-a dat curaj, în 2016, să renunțe la funcția pe care o avea într-o multinațională și să investească într-un atelier de covoare tradiționale, făcute după aceleași tehnici ca acum câteva zeci de ani. Deși nu este de foarte mult timp pe piață, Anca Dumitrescu a reușit deja să vândă covoare oltenești în toată țara. Ba mai mult, prin intermediul magazinului online, țesăturile tradiționale au ajuns să fie comandate și de străini care apreciază adevărata valoare a artizanatului.

”Pentru  mine, acest atelier este un vis împlinit”, spune Anca. ”Am îndrăgit, de când mă știu, tot ce înseamnă folclor și meșteșug. Încerc, atât cât pot, să transmit mai departe lucrurile care mi-au bucurat copilăria. Din păcate, nu pot să nu remarc faptul că prea puține tradiții au supraviețuit, chiar și în zona satelor. De pildă, mi-a fost imposibil să găsesc femei care să mai știe tainele țesutului la război. Fetele cu care lucrez acum au urmat cursuri de specializare. Este și un avantaj, pentru că în felul acesta reușim să formăm generații tinere care să ducă mai departe tehnicile tradiționale”.

covor tesut la razboi

covor traditional oltenesc

Atelierul Ancăi se află în Măceșu de Jos, comună situată în județul Dolj. Banii obținuți din fonduri europene au ajutat-o nu doar să își transforme în realitate un vis mai vechi, ci și să sprijine comunitatea locală. Satul românesc se zbate în sărăcie, iar sudul țării nu face excepție. Orice mică investiție înseamnă un pas înainte pentru dezvoltarea mediului rural.

”În momentul de față, avem patru fete care lucrează în atelier. Majoritatea sunt angajate pentru prima dată în viață, iar acest loc de muncă le-a ajutat să aibă mai multă stimă de sine și mai multă încredere în forțele proprii. Faptul că își pot ajuta familiile din salariul obținut, contează enorm. Din păcate, în mediul rural, lipsa locurilor de muncă este o realitate cruntă, dar de necontestat. Părerea mea este că orice inițiativă care poate genera venituri, trebuie susținută. Numai așa se poate dezvolta o comunitate. În ceea ce mă privește, voi mai avea nevoie de fete care să ne ajute în atelier, dar trebuie să vedem întâi cum evoluează lucrurile”, spune Anca.

Anii petrecuți în multinaționale au ajutat-o să stabilească o strategie clară de promovare a covoarelor țesute în atelierul de la Măceșu. Și chiar dacă vorbim de produse tradiționale, tehnologia a fost cea care i-a deschis calea către oportunități neașteptate. Grație internetului, covoarele oltenești au ajuns peste mări și țări, fiind apreciate pentru frumusețea lor și pentru modul aparte în care își spun povestea prin simboluri străvechi.

”Oamenii înțeleg că este nevoie de muncă, de migală și de precizie pentru a realiza astfel de produse”, spune Anca. ”Folosim numai materiale naturale, lână și bumbac, iar covoarele noastre respectă motivele tradiționale specifice Olteniei: macul, spicul de grâu, mărgăritarul ș.a.m.d. Bineînțeles, regăsim și motive geometrice sau zoomorfe. Coloritul este un element distinctiv al covorului oltenesc. Probabil de aceea este atât de îndrăgit, pentru că dă o stare de bine, numai privindu-l”.

covor tesut la razboi

Anca spune că a primit multe comenzi din partea companiilor românești care le oferă sub formă de suveniruri partenerilor străini de afaceri. Și ambasada SUA la București s-a arătat interesată de covoarele țesute în atelierul de la Măceșu, Anca fiind rugată, anul trecut, să participe la o expoziție organizată aici.

Prețul unui covor pornește de la câteva sute de lei și poate ajunge la câteva mii, în funcție de dimensiune și de complexitatea țesăturii. Firește, clientul poate interveni cu sugestii și recomandări, în funcție de preferințe. Pe site-ul www.covoruloltenesc.ro găsești o mulțime de modele din care să alegi, dacă te tentează să aduci un pic de tradițional în casa ta, iar pagina de Facebook rămâne de bază pentru a fi la curent cu toate  noutățile din atelier.

Foto: Covorul oltenesc

Previous Post Next Post

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply