Restaurante, hoteluri, pensiuni

Povestea tinerilor care au dat Capitala pe satul Viscri

A fost odată ca niciodată, într-un ținut îndepărtat, printre dealuri și pășuni, un sat cu 300 de vaci, 254 de case colorate pastelat și o cetate frumoasă ridicată de sași acum opt secole. Am ajuns în satul Viscri din Transilvania, unde i-am întâlnit pe Alexu Toader şi Mara Oană, un cuplu de tineri care au dat zarva orașului pe ciripitul păsărelelor și apartamentul din București pe o casă cu șură chiar în inima satului.

Mara este avocat, iar Alexu, art director și antreprenor. Printre proiectele înființate de el se numără: buticul de creație multidisciplinar Hello Menthol, cafenelele Acuarela Bistro, Acuarela Bufet sau Plastilina și galeria de artă Imbold, dezvoltate împreună cu familia.

În urmă cu un an, începeau o nouă aventură, odată cu decizia neașteptată de a schimba Capitala cu satul Viscri. ”Inițial, intenționam să cumpărăm două apartamente în Piața Romană, însă era vorba de o investiție mare, cu credit pe o perioadă îndelungată”, povestește Alexu. ”Și eu, și soția am considerat că viața în București nu mai este ce ne dorim. Mișcarea a venit destul de spontan. Pur și simplu, ne-am urcat în mașină, am venit în Viscri, le-am spus amicilor că vrem să ne mutăm și am început să dăm telefoane. Problema a fost să găsim o casă care să merite. Au fost multe luni de alergat și multe telefoane până să reușim să o cumpărăm pe aceasta”, își amintește tânărul.

Viscri 32 - foto arh. Aliona Danilescu
Foto: arh. Aliona Danilescu
Viscri 32 - foto arh Aliona Danilescu
Foto: arh. Aliona Danilescu
Viscri 32 - foto arh. Aliona Danilescu
Foto: arh. Aliona Danilescu

Casa, construită în 1912, este amplasată chiar în inima satului, la mijlocul distanței dintre Biserica Fortificată și casa de vacanță a Prințului Charles. Proprietarul, un sas pe nume Johann Dootz, a murit în timpul Primului Război Mondial. Semnătura sa se păstrează perfect, și astăzi, pe grinda uneia dintre camere.

Viscri 32 - foto arh. Aliona Danilescu
Foto: arh. Aliona Danilescu

Casa a avut nevoie de reparații consistente, mai ales că fusese nelocuită mulți ani. De restaurare s-au ocupat câțiva meșteri din Rupea, considerați cei mai pricepuți din zonă. Au lucrat inclusiv la renovarea Bisercii Fortificate, dar și a altor case din Viscri. ”I-am rugat să respecte rețeta veche 8-3-1, adică 8 părți de nisip, 3 părți de var și o parte de ciment. Se apropie foarte mult de tencuiala originală”, explică Alexu. ”Am avut norocul să contăm și pe sfaturile arhitectului Cristian Kiss, un prieten apropiat, specializat pe restaurări în Cluj”.

În timpul excavărilor, au găsit urme din pavajul original și au hotărât să îl refacă, în cea mai mare parte. Acest efort de a reda, în amănunt, autenticitatea gospodăriei a fost extrem de apreciat de localnici, mai ales de puținii sași care au rămas în Viscri după Revoluție. ”Tanti Sara, care are 83 de ani și care locuiește foarte aproape de noi, a spus că nu a văzut niciodată floasterul din curtea noastră. Casa era cunoscută înainte ca fiind a unor oameni ticăloși, nu în sensul de răi, cât de oameni leneși. Înțeleg că am schimbat lucrurile în bine. Am primit aprecieri atât de la săteni, cât și de la turiștii care ne-au trecut pragul”, spune Alexu.

Viscri 32 - foto arh. Aliona Danilescu
Foto: arh. Aliona Danilescu

Interiorul a fost restaurat cu aceeași atenție pentru detaliu, la fel, punându-se accent pe conservarea cât mai multor elemente autentice. Tavanul din camera de oaspeți este cel original. Au fost păstrate grinzile și scândurile fasonate. În schimb, izolația de pământ de deasupra a fost înlocuită cu o rocă vulcanică mult mai ușoară. ”Din păcate, am fost nevoiți să schimbăm aproape complet plafonul în camera mică sau camera săsoaicei. Era o încăpere în care locuia întreaga familie, câteodată chiar și trei generații. Găteau pe sobă. și tot acel abur a distrus în timp tavanul. Am apelat însă la meșterii din Rupea care au reușit să prelucreze scândura aproape identic cu cea din camera lui Iohann. Diferența este insesizabilă”, explică tânărul.

Mici intervenții au fost făcute și în cazul dușumelei din lemn, câteva scânduri fiind înlocuite, însă în cea mai mare parte vorbim despre podeaua originală, cea de la 1912. Interiorul este cald și degajat, cu o mulțime de obiecte vechi, recondiționate, care au avut norocul de a-și spune povestea mai departe.

Viscri 32 - Foto arh. Aliona Danilescu
Camera sasoaicei – foto: arh. Aliona Danilescu
Camera sasoaicei - foto arh Aliona Danilescu
Camera sasoaicei – foto: arh. Aliona Danilescu

Multe piese de mobilier au fost găsite în satele din zonă, unele chiar în grajdul sau în curtea casei.

Viscri 32 - foto arh. Aliona Danilescu
Camera lui Iohann – foto: arh. Aliona Danilescu
Viscri 32 - foto arh Aliona Danilescu
Camera lui Iohann – foto: arh. Aliona Danilescu
Viscri 32 - foto arh Aliona Danilescu
Camera lui Iohann – foto: arh. Aliona Danilescu

Există și câteva piese noi de mobilier, dar care se potrivesc uimitor de bine în amenajare.

Viscri 32 - foto arh. Aliona Danilescu
Foto: arh. Aliona Danilescu

O sobă de Cisnădioara, de altfel singurul lucru care a putut fi salvat din interiorul casei, a fost desfăcută, bucată cu bucată și refăcută de un meșter sobar din Hoghiz, întrucât fusese montată greșit. Cealaltă este o sobă Transilvania făcută de la zero cu cahle pictate din Mediaș.

Viscri 32 foto arh Aliona Danilescu
Foto: arh. Aliona Danilescu

La vară, Mara și Alexu intenționează să inaugureze un restaurant în șură, în ideea de a contribui, cu ce pot, la dezvoltarea comunității. Planul este să ofere locuri de muncă decente femeilor din sat”. Cu mici excepții, pensiunile din Viscri, funcționează într-un sistem destul de restrâns, doar prin implicarea proprietarilor. Din perspectiva business-ului, e mai riscant să oferi locuri de muncă, însă ne dorim să facem ceva sustenabil pentru localitate”, spune Mara.

Viscri 32 - foto arh. Aliona Danilescu
Foto: arh. Aliona Danilescu

Cei doi își propun ca pe viitor să restaureze toate anexele de pe proprietate și să le valorifice în scop turistic. De asemenea, Alexu vrea să își folosească toată experiența acumulată de-a lungul timpului pentru a se ocupa de brandingul satului. ”Este nevoie de o direcție, în acest sens. Într-adevăr, Viscri s-a bucurat de multă promovare, însă oamenii de aici sunt cei care s-au implicat în dezvoltarea comunității. Pentru ca acest model să poată fi aplicat și în alte regiuni ale țării este nevoie de viziune, pe termen lung și de o colaborare corectă între autorități și diverse organizații neguvernamentale”, crede Alexu.

Dacă îți face cu ochiul ideea de a petrece un weekend la Viscri 32, găsești datele disponibile și condițiile de cazare pe AIRBNB sau pe site –ul www.welcometotransylvania.com.

Viscri 32 foto arh. Aliona Danilescu
Foto: arh. Aliona Danilescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *