O româncă stabilită în Canada își construiește la Buzău o casă naturală, din cânepă

După 17 ani petrecuți în Canada, Mihaela Spulber și soțul său au hotărât să își construiască o casă în România, cu gândul de a reveni, la un moment dat, în țara natală. Știau clar că își doresc o casă pe structură de lemn, prietenoasă cu mediul înconjurător și, nu în ultimul rând, eficientă din punct de vedere energetic. Au luat în calcul majoritatea variantelor de arhitectură verde, analizând pe toate părțile avantajele și dezavantajele fiecărui tip de construcție în parte, de la casele din lut sau pământ bătătorit, până la cele din baloți de paie. În cele din urmă, au decis să folosească o materie primă extrem de populară pe coasta Pacificului, din Vancouver, unde locuiesc de ani de zile, până în însorita Californie și anume betonul din cânepă. Ce este, de fapt, acest material? Nimic altceva decât un amestec ecologic obținut din puzderie de cânepă (adică partea lemnoasă a tulpinii plantei, tocată) cu un liant pe bază de var și apă. În urma unui proces îndelungat de mineralizare, mixul respectiv se transformă într-un material dur, asemănător betonului. De fapt, de aici vine și denumirea materialului.

Casa se construiește undeva în munții Buzăului, într-un sat suspendat în timp și binecuvântat cu peisaje sălbatice cum rar mai întâlnești în România. În 2017 s-a turnat fundația, iar anul acesta a fost ridicată structura de rezistență, cu schelet din lemn. În prezent, se lucrează de zor la umplerea pereților.

Mihaela povestește că șantierul este puțin în întârziere și asta pentru că a întâmpinat, pe parcurs, câteva hopuri neplăcute cu echipele de constructori cu care a colaborat. Probleme au fost încă de la turnarea fundației, așa că a decis să continue lucrările în regie proprie, împreună cu soțul, cu câțiva apropiați, dar și cu o mână de voluntari veniți din întreaga țară pentru a învăța cum se folosește cânepa în construcții.

În Canada, am descoperit calitățile acestui material și am participat la câteva workshop-uri pentru a înțelege exact cum se lucrează cu el. Betonul de cânepă întrunește o sumedenie de calități pe care nu le regăsim la nici un alt material: nu poluează, nu ia foc, izolează termic și fonic. În plus, este rezistent la umezeală și la mucegaiuri”, explică Mihaela.

Dacă la început, a fost privită cu neîncredere pentru că, de ce să nu recunoaștem, în România construcțiile alternative sunt considerate încă o ciudățenie, oamenii care au văzut șantierul și care au lucrat efectiv cu amestecul respectiv de cânepă, liant de var și apă și-au schimbat rapid părerea. Mihaela spune că inclusiv localnicii au rămas surprinși să vadă duritatea materialului, după maturație.

”Cum noi nu am putea concepe să trăim într-o casă de cărămidă sau beton, la fel sunt persoane care nici nu vor audă de arhitectura ecologică. Nu e nimic condamnabil aici. Noi ne adresăm, în principiu, nehotărâților, celor care vor să își construiască o locuință și cântăresc toate alternativele, luând în calcul aspecte precum costuri, eficiență energetică, impact asupra mediului ș.a.m.d. Cred că abia după ce ai făcut întreaga documentare și ai cântărit bine situația, poți lua o hotărâre. Noi așa am procedat și este sfatul pe care l-am da oricui”, spune Mihaela.

Ca să vină cu informații concrete, cei doi s-au gândit să își transforme experiența proprie într-un workshop online și offline, uptadând în măsura timpului disponibil toate etapele construirii casei din cânepă. Pe pagina de Facebook, sunt încărcate periodic fotografii cu evoluția șantierului, în timp ce pe site persoanele interesate găsesc informații amănunțite despre compoziția betonului de cânepă, avantajele și dezavantajele oferite, dar și indicații despre folosirea lui în construcții. Mihaela face eforturi să prezinte situația la zi, căci în cea mai mare parte a timpului muncește pe șantier. Experiența offline constă, de fapt, în lucrul cu voluntarii. Oameni din întreaga țară au venit să ajute la umplerea cofrajelor cu beton de cânepă (Hempcrete), văzând casa pe rețelele de socializare. Unii au participat mai mult din curiozitate, alții pentru că vor să vadă practic modalitatea de construcție. Cert e că voluntarii care au fost prezenți pe șantierul casei din cânepă au deprins pașii de lucru și pot promova mai departe tehnica.

”Pentru faza de umplere cofrajelor, am organizat două tabere de construit, unde ni s-au alăturat voluntari din toată țara … și nu numai: Iași, Alba Iulia, București, Constanța, Baia Mare, Buzău, Ceahlău și … Chișinău. Am organizat aceste tabere fiindcă știm cât este de folositor să te familiarizezi direct, pe șantier, cu o tehnologie nouă și am dorit să oferim această șansă celor interesați. Noi am beneficiat de energia și de ajutorul lor, iar ei au beneficiat de experiența directă cu acest material”, spune Mihaela.

Casa va fi finalizată, cel mai probabil, anul viitor și va avea un regim de înălțime parter plus mansardă. Unul dintre aspectele la care proprietarii au ținut în mod deosebit a fost acela ca locuința să respecte arhitectura zonei. Tocmai de aceea, materialele folosite pentru finisaje vor fi lemnul (fațade, tâmplărie, balcon, terase) și piatră pentru placarea fundației.

Punctul forte al construcției va fi partea de eficientizare energetică, iar aici vorbim de o combinație între surse convenționale și inovative care să garanteze un confort sporit cu costuri reduse. Mihaela are o experiență de 15 ani în Canada în domeniul eficientizării energetice a clădirilor, așa că toate cunoștințele acumulate de-a lungul timpului sunt puse acum în aplicare pe șantierul de la casa Hempcrete. Încălzirea se va face prin panouri solare și rețea interioară de încălzire, iar în caz de avarie, casa va dispune de o sobă pe lemne și de o centrală electrică, de capacitate mică. Un alt element de noutate este rezervorul de acumulare de energie, încorporat în fundație, care este de fapt un pat de nisip ce va acționa ca masă termică cu acumulare pentru micșorarea variațiilor temperaturii aerului la interior.

”Ne-au întrebat mulți dacă este dificil să construiești cu beton de cânepă. Eu zic că nu neapărat. Este cam același efort ca la o casă din cob. Vorbim de un amestec care se obține într-o betonieră, se cară în cofraje și se bătătorește un pic. Bineînțeles, există și varianta de a folosi utilaje care îți ușurează munca, dar nimic nu se compară cu satisfacția de a construi un perete, cu mâinile tale. Este o tehnică perfectă pentru cei care vor să ridice o casă, în regie proprie. Esențială este structura de rezistență, din lemn. Aici ori ești priceput să o faci după un proiect, ori apelezi la o firmă specializată. Odată ce s-a făcut structura de rezistență din lemn, umplerea pereților este relativ ușor de realizat”, spune Mihaela.

Casa din cânepă, în Israel

Informații detaliate despre casa cu cânepă și stadiul lucrărilor găsești pe site-ul www.casadecanepa.org, iar dacă ai nelămuriri sau vrei să afli mai multe despre detalii despre cum se construiește cu betonul de cânepă, scrie-i Mihaelei pe adresa cdelatara@gmail.com! Sunt convinsă că te va ajuta cu tot ce ai nevoie.

 

Articole asemănătoare

Casa din cânepă și var, construită la Sibiel cu te... Oana și Cătălin își amintesc și acum cât de surprinși au fost apropiații să afle că plănuiau să se mute la țară, în apropiere de Sibiu, cu gândul îndr...
Învață să construiești natural cu arhitecta Ileana... Sunt ani de zile de când arhitecta Ileana Mavrodin promovează beneficiile arhitecturii verzi în România, învățându-i pe oameni că o casă nu se rezumă ...
Casă în stil neoromânesc, în comuna Berceni. Minun... În urmă cu câțiva ani, arhitectul Adrian Păun a acceptat propunerea unui dezvoltator imobiliar de a construi o casă în stil neoromânesc, în comuna Ber...
O arhitectă din Baia Mare a strâns donații pentru ... Bătrânele case din Maramureș, cu ferestre mici și acoperișuri înalte, din șindrilă, încep să dispară încet-încet din peisajul rural al zonei, fiind în...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *