A revenit în țară, în 2004, într-un concediu prelungit care avea să îi schimbe viața pentru totdeauna. Își amintește cu drag cum, la invitația unor prieteni, a ajuns să viziteze Sasca Română, un sat liniștit din Banat, cu o istorie de câteva secole și cu un cadru natural de basm. Inspectând mai atent zona, a descoperit că micuța localitate de pe malul Nerei oferea mult mai mult de atât. Pământul lutos, nisipul, piatra, lemnul de salcăm, cursul liniștit al apei, toate aceste elemente naturale erau perfecte pentru un experiment la care visa de mult: o căsuță organică, ridicată cu propriile mâini, care să respecte mediul înconjurător.
”Am locuit mulți ani în Canada, lucrând la birou, ca grafic designer. Este un job care presupune să stai ore întregi, pe scaun, în fața calculatorului. În timp, am ajuns să simt nevoia să evadez din acest domeniu, să încerc să descopăr un mod alternativ de a trăi, mai apropiat sufletului meu. A fost momentul în care am început să cercetez zona de arhitectură alternativă, cu toate beneficiile sale”, își amintește Ileana Mavrodin.
Culmea este că în anul în care a venit în România avea de gând să participe la un workshop, în Oregon, aproape de granița cu San Francisco, pentru a vedea, concret, ce înseamnă să construiești o casă cu materiale naturale. Evident, viața îi pregătise deja un alt plan. Nu a mai ajuns în Oregon, Statele Unite. Ba mai mult. Cu cei 2.000 de dolari, cât ar fi însemnat biletul de avion și participarea la workshop-ul respectiv, a cumpărat un teren la Sasca Română și și-a ridicat, singură, căsuța visurilor.
”Când am venit în țară, aveam cu mine cartea «The Hand Sculpted House, A Practical and Philosophical Guide to Building a Cob Cottage», o carte care mi-a deschis ochii asupra arhitecturii alternative. De altfel, tabăra la care urma să particip era organizată de Ianto Evans, autorul lucrării. Întâmplător, la Sasca, am găsit toate condițiile descrise în cartea respectivă pentru a putea pune în practică visul ultimilor ani. Nu m-am gândit însă niciodată că această nevoie a mea de reconectare cu natura și de a construi ceva cu propriile mâini va rezona cu atât de multă lume”, spune Ileana Mavrodin. ”Căsuța am făcut-o pentru sufletul meu ca om, dar și ca arhitect, în sensul că voiam să știu cum se comportă un anume material, ce se întâmplă cu el, dacă sunt adevărate toate legendele cu ploaia, rozătoarele ș.a.m.d”.
Copleșită de entuziasmul unui nou început, Ileana s-a apucat de lucru, inițial, cu teamă și bâjbâieli, așa cum e firesc când pășești în necunoscut, dar convinsă că vrea să își transforme visurile în realitate. Acum, privind în urmă, spune că arhitectura organică nu este nici pe departe ceva complicat. Totul ține de respectarea proporțiilor și de stăpânirea materialului cu care lucrezi. Și, bineînțeles, puțin curaj ajută.
Căsuța din Sasca a fost construită în câteva luni doar de Ileana și de un zilier care a ajutat-o să facă amestecul. Cu tot cu teren, arhitecta s-a încadrat în cei 2.000 de dolari cu care venise din Canada.
De la prieteni a reciclat ferestre sau lemnărie veche, iar acest lucru a ajutat-o, explică ea, să economisească din bugetul final. Trebuie spus, totuși, că vorbim de o locuință de mici dimensiuni, cu o singură încăpere de 12 mp, dar cu tot confortul necesar traiului modern.
”Sunt întrebată adesea dacă o casă construită din materiale naturale este mai ieftină decât una obișnuită. Răspunsul este: depinde. Prețul variază în funcție de suprafață, de finisajele alese, de mâna de lucru”, spune Ileana. Locul în care este așezată o casă naturală este deosebit de important, mai crede arhitecta. Direcția din care bate vântul dominant, felul în care cade ploaia, priveliștea și punctele cardinale, toate aceste aspecte trebuie studiate cu atenție înainte. Ileana spune că nu neapărat umiditatea este cea care afectează clădirile din cob, cât fenomenul de îngheț și dezgheț care poate fisura tencuiala. Un sfat important este acela de a construi o streașină ieșită în afară care să protejeze pereții.
Casele din cob nu sunt la fel cu cele din chirpici, mai spune Ileana Mavrodin. Chiar dacă amestecul folosit este asemănător, metoda de construire este diferită.
”Cobul se deosebește de tehnicile noastre tradiționale, mai mult prin felul în care se pune în operă, decât prin compoziție, în sensul că acest cob modern sau redescoperit este folosit mult cu forme organice, rotunde, sculpturale, pe când, tradițional, se făceau cofraje, cărămizi sau structură de nuiele peste care se punea amestecul din lut, nisip și argilă. Cam asta este deosebirea. Nu am găsit un termen în română care să definească acest cob”.
Pentru arhitectă, căsuța de la Sasca a însemnat mai mult decât o experiență personală. Povestea sa a inspirat foarte mulți oameni care, asemenea ei, au dorit să lase în urmă agitația și poluarea orașului, pentru un trai liniștit în mijlocul naturii. De mai bine de treisprezece ani, Ileana îi ajută cu sfaturi pe toți cei care au curajul să se apuce de o construcție organică. De altfel, în fiecare vară, arhitecta organizează la Sasca tabere tematice pentru cei care vor să vadă, în realitate, cum se lucrează cu cobul.
”Lucrurile au evoluat enorm față de 2004. La început, găseai extrem de puțină informație în domeniu. Acum internetul este plin de articole și tutoriale video, de tot felul. Aș spune chiar că este destul de greu să sintetizezi atâta volum de informație. Și percepția oamenilor față de arhitectura alternativă s-a schimbat. Îmi aduc aminte când le-am povestit, prima dată, apropiaților despre planurile mele, mi-au răspuns, zâmbind, că mi s-a urât cu binele. Acum, interesul pentru acest domeniu se înscrie într-un curent mai larg de întoarcere la origini. Suntem tot mai preocupați de alimentele pe care le consumăm, de detergenții folosiți în gospodărie, de casele în care locuim. Este o încercare a omului modern de a se opune presiunilor societății de consum”, crede arhitecta.
Dacă vrei să afli mai multe detalii despre ce înseamnă arhitectură organică, materialele folosite, tehnici sau autorizații de construcție, nu ezita să iei legătura cu Ileana Mavrodin pe adresa ileana.mavrodin@ymail.com sau pe Facebook. De asemenea, povestea căsuței de la Sasca este ilustrată pe site-ul www.casa-verde.ro unde găsești o mulțime de alte informații, în cazul în care ești tentat să construiești o căsuță organică.
Foto: casa-verde.ro
2 Comments
Buna ziua,
Cobul se poate traduce ca “lut”, in lb. romana, fiindca compozitia lutului poate sa fie diferita, sa includa si balega, paie etc, fiind in functie de zona unde se fac aceste case de lut.
Cred ca este o initiativa buna pentru un incepator care vrea sa construiasca casa, dar ceea ce rezulta este urat si atipic din punct de vedere estetic, spatiul din interior pare a fi claustrofobic, ceea ce contrasteaza cu vastitatea spatiului din exterior. Sa fie oare cazul ca romanii nu mai stiu cum sa construiasca casele tradiionale de lut?
E placuta insa decoratia interioara, cu oale si ulcele..or fi din acelasi material ca si casa?Numai bine!
Alice, mie mi-a plăcut mult casa, dar mai ales povestea. Admir din tot sufletul oamenii care îşi urmează visurile, indiferent de părerea celor din jur. Cât despre denumirea materialului, cob sau lut, am văzut că părerile sunt împărţite, dar nici nu cred că este atât de important. Contează mai mult ideea în sine: dorinţa de a trăi într-o altfel de casă, o locuinţă care să te reprezinte şi care să fie cât mai apropiată de natură.